La Veneţia, numai în două minute, poţi să-ţi faci rost de o nouă faţă.
Oraşul Bucureşti pare pustiu şi trist. La
fel este şi Hanibal care încearcă să scrie un sonet de dragoste şi priveşte
pierdut pe fereastră în aşteptarea unei inspirate metafore. Se aude soneria. Este
chipeşa lui vecină, Lilişor.
- Bună seara, vecine, zise ea cu un glas
sprinţar. Eşti singurel?
- În întregime singurel. Pompilia a ieşit
puţin în oraş ca să viziteze Londra. Vine peste trei luni pentru că are grijă
de o babă.
- O babă? Ce babă?
- N-aş putea să-ţi spun, dar te asigur că nu
este vorba de regină.
- Şi al meu a ieşit puţin în oraş. Mai
precis, în Barcelona, la cules de palmieri.
- Mă plictisesc cumplit fără Pompilia,
adaugă Hanibal.
- Şi eu fără Scipione, completează Lilişor.
- În acest caz, îndrăznesc să propun să
ieşim şi noi în oraş. Măcar pentru o seară.
- Bună idee! aprobă vecina. Hai să ieşim în
Paris. Este oraşul luminilor stinse aşa că nu ne vede nimeni.
- Mi-ar plăcea să petrec o seară la Moulin
Rouge, zise Hanibal, dar Parisul este foarte scump. Va trebui să muncim două
luni pe rupte, cântând în metrou, ca să ne permitem aşa ceva.
- Îmi pare tare rău, răspunse Lilişor
puţintel bosumflată. Atunci, ce zici de Veneţia?
- În niciun caz Veneţia! sare Hanibal ca
ars. Veneţia este ruinătoare. Nemernicii de gondolieri îţi cer o sută de euro
pentru o scurtă plimbare. Ţinând cont că eu am şi rău de gondolă, mai degrabă
ne plimbăm înotând pe străzile alea igrasioase.
- Vai, dar eu nu ştiu să înot!
- Vezi ? categoric nu putem merge la
Veneţia. Mai ales că la Veneţia nu prea sunt babe de care să ai grijă. N-avem
cum să facem bani.
- Bine, zise Lilişor. Am o ultimă propunere:
să ieşim în Viena. Ne vor legăna valsurile lui Strauss, iar Salzburgul lui
Mozart este foarte aproape.
- Urăsc valsul, ripostă Hanibal. În ritm de
vals m-am însurat. Cât despre Mozart, ce să-ţi mai zic? Cu
mica lui serenadă am cucerit-o pe Pompilia. Ce s-o mai lungim atâta, eu am o
propunere mai realistă.
- Care? Spune repede şi nu mă mai fierbe!
- Eu zic că ar fi mai convenabil să ieşim în
Bucureşti.
- Minunată idee! Ştiam eu că eşti un bărbat
adevărat! Aşa să facem! zise Lilişor şi se repezi la uşă unde răsuci cheia în
broască de două ori, pe dinăuntru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu