Noroc în dragoste

   Poetul Hanibal Zacuscă  a fost lovit brusc de zeiţa Fortuna. Mai precis, a câştigat o sumă aproape fabuloasă la loterie. Nici n-a apucat să intre în posesia banilor, că s-a şi trezit pe cap cu Lili şi cu Mimi. Până atunci, cele două femei nici nu-l băgau în seamă. Acum se oferă cu entuziasm să-i îndulcească viaţa. Hanibal ajunge acasă tare abătut.

   - Ce-i cu tine, boşorogule? De ce eşti atât de melancolic? îl întâmpină durdulia sa soţie, Pompilia.

   - Am o mare dilemă, iubirea mea ancestrală! Mimi şi Lili se oferă voluntar să se culce cu mine. Nu ştiu pe care s-o aleg. Amândouă sunt tinere şi pline de nuri.

   - Păi, Mimi ce calităţi mai are ?

   - Mi-a citit ultimul sonet. Susţine că este genial.

   - E clar. Pe ea trebuie s-o alegi. Cine naiba mai citeşte sonete în ziua de azi?!

   - Nu-i chiar aşa! Lili mi-a citit ultimele două sonete. Plus un rondel.

   - Situaţia se complică. A câştigat Lili.

   - N-a câştigat. Mimi are sânii mai mari şi mai tari. Lili este încă în formare. Sânii ei mă inspiră mult mai puţin. Privindu-i, n-aş putea să scriu un sonet de dragoste. Cel mult prima strofă!

   - Atunci, a câştigat Mimi.

   - Să nu ne pripim! Mimi are ochi albaştri. Mie îmi plac ochii verzi. Lili are ochii verzi. Ochii verzi sunt esenţiali atunci când compun limerick-uri şi poeme homerice.

   - Ascultă, micuţule satir, de când te asaltează cele două muze?

   - De câteva zile. Mai precis, de când am câştigat la loterie.

   - Ai câştigat la loterie?!!!!

   - Da.

   - De ce nu spui, frumuseţea mea antică? Îţi voi citi îndată cartea de sonete. Din scoarţă în scoarţă. Unde o fi? Cred că am pus-o în cămară. Şi chiar dacă, în ultimii ani, am dormit în camere separate, diseară te aştept să mă vizitezi. N-am nevoie de flori, dar o sticlă de şampanie franţuzească poţi să aduci şi tu !

                                                                                     MIHAI  FRUNZĂ