Cruciada fiscală

-         Bună ziua!

-         Nu!

-         Cum adică nu?

-         Păi, nu vedeți că ziua nu-i bună? Plouă!

-         Nu văd că plouă. Afară este soare.

-         Ba, plouă! Cu taxe, impozite și amenzi. M-au inundat. Și nu-i deloc soare. E Lună.

-         Domnule, sunteți nictalop! Vedeți că-i Lună ziua?

-         Păi, da! Este luna în care trebuie să le plătesc pe toate: TVA, CAS, sănătate și virtute, șomaj, taxa pe stâlpul infamiei, impozitul pe profitul zero și pe dividendele pe care nu le am, taxa de poluare cu dimetilclorhexapropanol, taxa de ultim drum, impozitul pe terenul nesigur...

-         Gata, opriți-vă! M-ați convins că aveți o memorie de elefant de le țineți minte pe toate! Și de ce nu le plătiți, mă rog?

-         Pentru că n-am bani. În micul meu magazin nu mai intră nimeni. Dumneata ești primul client în ultimele trei săptămâni. Cu ce vă servesc?

-         Păi, ce vindeți aici?

-         Pufuleți.

-         Pufuleți!? N-am mai mâncat de multă vreme. Cred că de pe vremea lui Ceaușescu. Dați-mi două pungi ca să-mi pedepsesc copiii când nu sunt cuminți.

-         N-avem.

-         Cum n-aveți!? Așa e, domnule! Rafturile sunt goale. Unde-s pufuleții, că mi-ați făcut poftă?

-         N-am mai adus marfă de juma de an. Dacă n-am bani!

-         Cum n-ai bani, evazionistule? Uite, văd niște bani pe tejghea.

 -         Aveți dreptate. Sunt cei doi lei pe care mi i-a dat nevastă-mea ca să-i cumpăr vopsea de ouă. N-am luat pentru că un plic costă patru lei și nemernicul de vânzător n-a vrut să-l rupă în două. Mâine mă asociez cu prietenul meu Fane și-l vom cumpăra întreg. Dar, cine ești matale de îndrăznești să mă faci pe mine evazionist?

-         Sunt inspectorul fiscal Brebenel Mânălungă. Ai trecut cei doi lei prin casa de marcat?

-         Cum să-i trec, nea Brebenel? Sunt banii soției.

-         Nu mă interesează! Sunt nemilos cu evazioniștii. Îți închid magazinul pentru trei luni.

-         Foarte bine! Dar am o rugăminte: fii amabil și închide-l de tot. Și mai am o rugăminte, nea Mânălungă: ia-o de pe cei doi lei, că mă lași cu ouăle nevopsite!

                                                                     MIHAI  FRUNZĂ