Când am aflat din presă că fostul președinte
are această carte pe noptieră, am procedat și eu la fel. În prima noapte am
avut primul vis levantin. Se făcea că un celebru solist de manele mi-a cântat
trei ore melodia Se mărită Mona. Îngrozit, chiar oripilat, la gândul că
este vorba de Mona din piesa Steaua fără nume, pe care eu o iubesc pătimaș
încă din copilărie, n-am mâncat nimic toată ziua. Seara am luat cartea și încă
de la prima pagină am adormit buștean. Am visat toată noaptea că mâncam șașlâc,
ghiudem și chebap. Ca prin minune, dimineață m-am trezit sătul. Mi-am zis: Iată
metoda de a face economie la banii pentru mâncare! În seara următoare am
luat cartea de pe noptieră și am citit din nou prima pagină. N-am înțeles nimic
pentru că zeul Morfeu mă luase în primire încă de la primele rânduri. N-a
trecut mult și în vis mi-a apărut o baiaderă dansând lasciv și unduindu-și mâinile ca niște șerpi veninoși.
Fugi de aici! i-am zis. Baiaderele nu sunt din Levant, ci din India.
Mai știm și noi câte ceva. Sunt sătul de baiaderele noastre! Baiadera a dispărut fulgerător și în locul ei
au apărut trei cadâne zdrăngănind din buric. Așa da! mi-am zis și am
început și eu să-mi rotesc buricul. De fapt, buricul mi se rotea de foame în
ritmul mațelor care cântau abitir. Muzica lor zgomotoasă a trezit-o pe nevastă-mea
care, cuprinsă de furie, a luat Levantul și l-a aruncat în podul casei.
Acum sunt liniștit, mănânc cu poftă iahnie de fasole și mă întreb curios:
fostul președinte până unde o fi ajuns cu lectura?
Autocriticul MIHAI
FRUNZĂ
(AUTOCRITIC= Critic care-și scrie cronicile în mașină, la semafor)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu