Pinguinul Costică

o schiță veselă de Mihai Frunză

 

   - Iubito, zice tandru Hanibal, mâine este ziua ta, Sfânta Pompilia. Ce ți-ai dori?              

   - Păi, zise Pompilia după o clipă de gândire, mi-aș dori un pinguin. Știi, ca animăluț de companie. Este un vis mai vechi. Toate pițipoancele au diverse păsărici. De ce n-aș avea și eu? Una a apărut la televizor cu o găină în brațe.

   Hanibal a intrat hotărât în magazinul de păsări. Peste tot sunt colivii cu papagali, canari, sticleți, ba și cu doi corbi. În sfârșit, într-un colț, vede un pinguin drăguț. Este negru, cu burta albă și cu un cioc portocaliu.

   - Cât costă? întreabă el.

   - Nu e de vânzare, răspunde vânzătorul. L-am luat pentru mine.

   - Este imperial?

   - Nu cred. Este leșesc. Dar poate fi și imperial, dacă e importat din Austria. Numele lui este Costică.

   - Domnule, îți dau cât vrei pe el! Vreau să-l fac cadou iubitei mele soții, de Sfânta Pompilia.

   - Tipul acesta este cam prostovan, își zise în gând vânzătorul. N-a văzut în viața lui un rățoi. E cazul să profit. Bine domnule, ți-l vând. Costă 200.

   - De lei?

   - Nuuu, de euro!

   Hanibal alergă repede la prima bancă și făcu un împrumut pe care l-a girat cu dintele de aur din dreapta sus. Plăti rățoiul, îl luă drăgăstos în brațe și fugi repede acasă.

   - Iubito, uite pinguinul! Ți-l ofer cu toată dragostea. Îl cheamă Costică. E superb, dacă-l speli puțin. Pe drum, de emoție, s-a scăpat pe el.

   - Mulțumesc, iubițel! Ești tare drăguțel!

   În același timp, Pompilia se gândea:

   - Așa îmi trebuie dacă m-am măritat cu un poet! Crede metaforic că rățoiul este un pinguin. Ce să fac? Îl las să creadă.

   A doua zi, la cina festivă, Pompilia a pus pe masă un platou imens, pe care se lăfăia crăcanat un păsăroi gătit la cuptor.

   - Vai, ce bine! zise Hanibal încântat. De ziua ta, vom mânca un curcan!

   - Nu-i curcan, adoratule! Este pinguinul. L-am tăiat pentru că mi-a murdărit toate covoarele. Era prea emotiv.

   - Extraordinar! izbucni poetul Hanibal Zacuscă. Să mai spună netrebnicii ăia de la Bruxelles că nivelul de trai al românilor este cel mai scăzut din Europa! Este o minciună ordinară, de vreme ce noi, niște oameni cu venituri modeste, ne permitem să mâncăm la cină pinguin pe varză!