Întâlnire cu muza

Un umorist confuz face bezele muzei tragediei. Ca urmare, a rezultat textul de mai jos.

  Lilişor deschise uşa apartamentului şi-i zise lui Hanibal:

  - Acesta este cuibuşorul meu de nebunii unde am inspirat încredere multor bărbaţi neajutoraţi. Ce-i drept, poeţi n-am inspirat, dar nu cred că este vreo deosebire.

  - E drăguţ la tine, dar cam întuneric, constată Hanibal.

  - Vai de mine, aşa este! Acum două zile s-a stricat întrerupătorul şi nu se mai aprinde lumina. Te rog să-l repari!

  Hanibal n-a reparat în viaţa lui nici măcar o clanţă iar de curentul electric are o frică de moarte. Nu putea, totuşi, să se facă de râs, mai ales că fata venise deja cu o şurubelniţă. O luă şi cu o mână tremurândă demontă comutatorul. De vreo trei ori s-a curentat şi a simţit un fior intens care i-a străbătut întreg trupul.

  - Nu-i chiar aşa de rău, îşi zise. Şocurile electrice sunt binevenite într-un cuibuşor de nebunii.

  În cele din urmă, legă firele la loc şi treaba părea terminată. Apăsă cu mândrie pe buton. Se auzi un pocnet înfundat şi un norişor de fum prevesti că instalaţia va lua foc.

  - Bănuiam eu că eşti un tip focos! spuse Lilişor. Va fi foarte romantic să ne iubim la lumina micului incendiu. Ce ziceai că trebuie să fac ?

  - Domnişoară, trebuie să devii muza mea. Eşti atât de frumoasă încât, din prima clipă în care te-am văzut, am simţit un fior liric transcendent şi dorinţa impetuoasă de a scrie un sonet de dragoste. Pentru aceasta va trebui să te dezbraci, iar eu să-ţi sărut trupul divin începând cu degetele de la picioare. Din când în când mă voi repezi la masă şi voi aşterne pe hârtie câte un vers. În total sunt 14.

  - Degetele de la picioare! se miră Lilişor. Tipul este amator de perversiuni. Bine, iubiţel, adăugă ea, să începem! Dar, mai întâi, scoate banii !

  - Ce bani, elixirul sufletului meu? zise Hanibal brusc trezit din reveria lirică.

  - Banii pentru inspiraţie, poetule drag. Că doar nu vrei să te inspir pe gratis!?

  - N-am niciun ban, frumuseţe angelică. Sunt lefter. Palinca de la bar am luat-o pe datorie. Dacă vrei bani, deschide-mi un cont şi o să-ţi plătesc luna viitoare.

  Lilişor se ridică în picioare şi cu glas aprig spuse:

  - Poetule, ieşi imediat afară, până când nu-l chem pe Vasile! Şi să-ţi intre bine în cap că o muză profesionistă se plăteşte înainte.