Pseudocitate

   Timp de 15 ani am publicat în subsolul fiecărei pagini din revista ,,Integrame cu umor", al cărei redactor-şef sunt, câte un pseudopanseu (pseudocitat). În total au fost câteva mii.

Unele din ele circulă pe internet fără a se preciza autorul sau măcar sursa. O mare parte dintre ele au apărut şi în subsolul paginilor cărţilor mele. Iată câteva exemple:

- Avem prea mulţi scriitori nepereche. (Ilf şi Petrov)

- E groaznic de banal să te cheme Popescu. (Eugen Ionescu)

- Uit mereu codul pin. (Brad Pitt)

- Părintele istoriei nu este Herodot, ci eu. (Popa Şapcă)

- Modelul meu de viaţă a fost Robinson Crusoe. (Fidel Castro)

- Viaţa românilor în Spania este cam amară. (Dulcineea)

- Poetul este o fiinţă prost îmbrăcată. (Heine)

- Ca ministru de externe, am înlocuit dineul cu cocteilul. (Molotov)

- Conflictele se pot rezolva şi sub masa tratativelor. (Bill Clinton)

- Azi s-a mai internat încă unul. (Napoleon al III-lea)

- Forma mea de protest este demonstraţia. (Pitagora)

- Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului! (Brutus)

- Am înlocuit marile planuri cu  vreo câteva schiţe. (I.L. Caragiale)

- Viaţa-i scurtă ! (Matusalem)

- La şcoală obţineam numai note proaste. (Beethoven)

- Marile cuceriri le-am făcut în moteluri. (Gingis-Han)

- Când şeful e nemulţumit de mine, mă fac că plouă. (Sf. Ilie)

- Într-o revoluţie este necesar să te înarmezi şi cu puşti. (Gavroche)

- Renumele de ,,nepereche" mi se trage de la plopi. (Mihai Eminescu)

- Îmi petrec concediile numai la Felix. (Otilia)