Manole are nuci. (Ana)Citatul zilei

La Steaua mi-a plăcut cel mai mult. (Pițurcă despre Eminescu)


Telespectator mondial (continuare)



   Vara rusească a fotbalului a luat sfârșit. În fazele eliminatorii am consemnat următoarele impresii:

   FRANȚA - ARGENTINA: 4-3. După acest meci, Messi a fost solicitat să joace rolul principal în filmul Omul invizibil.
   URUGUAY - PORTUGALIA: 2-1. În acest film, Ronaldo a jucat rolul lui Messi din spectacolul Franța - Argentina.
   SPANIA - RUSIA: 3-4, la penalti. Meciul a fost un fel de coridă în care taurul spaniol a fost răpus la ruleta rusească a loviturilor de la 11 m. Ole!
   BELGIA - JAPONIA: 3-2. Bruxellesul a refuzat niponilor aderarea la Uniunea Europeană.
   BRAZILIA - BELGIA: 1-2. Hazard sau nu, a învins Belgia. L-am remarcat pe brazilianul Neymar care, cuprins de efuziuni pastorale, s-a tăvălit tot timpul prin iarbă.
   FRANȚA - BELGIA: 1-0. Hazard sau nu, Belgia a luat bătaie. La Bruxelles a fost jale și președintele Comisiei europene, Jean-Claude Juncker, s-a îmbătat de necaz la summitul NATO.
   RUSIA - CROAȚIA: 3-4, după prelungiri. Rusia a colindat destul până în sferturile de finală. La fel a crezut și frumoasa președintă a Croației, doamna Kolinda Grabar-Kitarovici, care a jubilat în extaz.
   ANGLIA - CROAȚIA: 1-2. Doamna Kolinda a jubilat din nou. Orgasmele multiple au făcut-o și mai frumoasă.
   BELGIA - ANGLIA: 2-0. Hazard sau nu, Belgia l-a făcut pe Cetățeanul Kane să fie mult mai puțin celebru decât Orson Welles și chiar decât Romelu Lukaku.
   FRANȚA - CROAȚIA: 4-2: A fost marea finală. Francofil fiind, am pariat pe Croația sperând o îmbogățire rapidă. A pierdut Croația, am pierdut și eu. La sfârșitul meciului, am invocat nervos numele unui oraș croat din patru litere. Pe o ploaie torențială, Macron a jubilat, doamna Kolinda n-a mai jubilat deși a îmbrățișat pe toată lumea iar Vladimir Putin a fost singurul care s-a folosit de umbrela nucleară ca să nu intre la apă.

                                                 Mihai Frunză
                      Observator al Federației de Bambilici și Modrici






                                                    
  



Telespectator mondial

Minune: Mondialul de fotbal se vede și la aragaz!


    A început vara rusească a fotbalului. M-am dotat cu bere, vin și răbdare, m-am așezat liniștit în fața televizorului și am văzut:

   ROMÂNIA-CHILE: 3-2. Cele două echipe nu sunt prezente la turneul final din Rusia, dar ar fi meritat... când văd în ce hal joacă Panama și Egipt.
   RUSIA-ARABIA SAUDITĂ: 5-0. Rușii, tot ruși! Au invadat terenul Arabiei cu tancurile petroliere. Scorul este mincinos. Cel real este 3-2 pentru România.
   PORTUGALIA-SPANIA: 3-3. În mod sigur este un scor aranjat. Pe când, 3-2 în meciul România-Chile este un rezultat măreț și veridic.
   ARGENTINA-CROAȚIA: 0-3. Mamă, ce bătaie au luat sud-americanii! Rușine, Argentina! Mult mai demni au fost chilienii care au pierdut cu cel mai onorabil scor: 2-3.
   COSTA RICA-SERBIA: 0-1. Având în vedere că Elena Udrea este ceva mai frumoasă decât Sebastian Ghiță, scorul normal ar fi trebuit să fie 3-2 pentru Costa Rica. S-a întors lumea pe dos! Hai, România!
   COREEA DE SUD-GERMANIA: 2-0. Ce naiba au căutat din nou nemții în Rusia? Nu s-au învățat minte de la Napoleon? Și nici de la Stalingrad? Mai beau un pahar și mă întreb: Napoleon a invadat Coreea de Sud sau de Nord?
    ANGLIA-PANAMA: 6-1. Englezii s-au lăcomit. Dacă românii s-au mulțumit să-i bată pe chilieni cu 3-2, ei ar fi trebuit să-i bată pe panamezi cu 6-4. Logic, nu?
   DANEMARCA-FRANȚA: 0-0. Ce scor rușinos! Un scor de nimic! Cu noi, danezii au făcut 5-2. Ne-am răzbunat și i-am bătut pe chilieni cu 3-2. Franța n-a avut nimic împotrivă. Împotriva Danemarcei.

                                                            Mihai Frunză,
                                       observator al Federației Ruse - Giurgiu



Întrebări și răspunsuri cu micuțul Alexandru

Mae, dacă nu răspunzi corect, mă fac foc!

   1) - Care este capitala statului paralel?
        - Chișinău.
   2) - De ce n-am voie să mănânc prea multă ciocolată?
        - Pentru că ți-ar face un cioc lat.
   3) - Ce este acela un film porno?
        - Este un film la care, în loc de pop-corn, se mănâncă pop-porn.
   4) - Câte amante are voie să aibă un tătic?
        - Da.
   5) - Dar un bunic?
        - Da, da.
    6) - Ce sunt acelea desene reanimate?
         - Sunt filme cu Tom și Jerry în regia lui Raed Arafat.
    7) - Ce înălțime are Dunărea?
         - Munții Pădurea neagră.
    8) - Ce culoare politică are nenea Macron?
         - Verde de Paris.
    9) - Pot să-l fac și eu bou pe deputatul nostru?
         - Nu, tu poți să-l faci doar vițel.
   10) - Câte picioare au trei miriapozi?
          - De trei ori mai multe.
   11) - Am voie să-mi las și eu mustață pe oală?
          - Ai, dar numai pe oliță?
   12) - De ce mama îi dă tatei vin roșu înainte de culcare?
          - Pentru că are și în pat nostalgii comuniste.
                                    Mihai Frunză
                             encicloped brexitanic


Ultimele știri globale

care au ajuns din gură în gură la urechea lui Mihai Frunză

   * În județul Alba s-au născut mai mulți copii negri. Fericitele mămici și-au explicat fenomenul prin faptul că, în momentul concepției, bărbații lor erau închiși.
   * În același timp, membrii unui trib de boșimani din sudul Africii s-au înscris in corpore în Societatea pentru o lume deschisă.
   * Un fost președinte al României, mare admirator al lui Donald Trump, și-a vopsit părul în portocaliu, deși este complet chel.
   * La granița dintre Rusia și Brazilia s-a intensificat contrabanda cu vodcă poloneză falsificată în Ucraina subcarpatică.
   * Maratonul de anul viitor de la Polul Sud se va desfășura tot la Polul Nord.
   * Un terorist radical fundamentalist islamist a declarat că  s-a cam săturat de Isis și că intenționează să se cupleze cu Osiris.
   * Facebook a recunoscut  că ne-a furat datele personale și a promis solemn că, în viitorii ani, ni le va da înapoi.
   * Pentagonul a anunțat că-și va retrage trupele din Orientul Mijlociu. Este vorba de trupele rock, care vor fi înlocuite cu trupe pop și reggae.
   * Fenomenul globalizării pare că se apropie de final. Asociația canibalilor profesioniști din Papua - Noua Guinee a anunțat că anul trecut a avut în meniu turiști din 160 de țări.
   * Un columbofil din Columbia a realizat o statuie a lui Cristofor Columb călare pe un porumbel călător.
   * Un grup de parlamentari a propus ca România și Costa Rica să fie legate printr-un tunel secret subteran.





Cabina telefonică

o schiță umoristică de Mihai Frunză

   Am intrat în ogradă. E splendid. Peste tot numai ierburi. Plus bălării, flori de câmp și tufișuri. Dintr-un tufiș, îmi țâșnește în față o nevăstuică.
   - Bine ați venit! zice ea. Sunt Vasilica, nevasta nelegitimă a lui Liviu.
   - Bine v-am găsit! zic eu. Dar Liviu nu-i acasă?
   - Nu este. E la primărie. Conduce ședința consiliului comunal care va vota bugetul pentru neasfaltarea uliței principale. Dar... poftiți! Până vine el, eu voi fi gazda cea primitoare. Să vă servesc cu o dulceață de vișine amare?
   - Mulțumesc, zic eu cu un glas puțin înghesuit. Voi servi ceva mai târziu. Acum, aș vrea să-mi spuneți unde este toaleta. Vreau să dau urgent un telefon discret.
   - Mergeți în fundul curții, zice ea. Veți da de o cabină albastră. Este cabina de vot în care Liviu s-a ales consilier. A adus-o acasă ca amintire și a transformat-o în cabină telefonică. În ea, trăiește acum cele mai plăcute clipe.
   Pornesc spre fundul curții. În trecere, văd și fundul Vasilicăi. Abia încape în tindă. Simt că nu mai suport și alerg sprinten spre cabină. Un dulău imens apare de niciunde și îmi accelerează deplasarea la maxim. Vrea să-mi composteze turul pantalonilor. Reușesc să ajung neatins. Intru în cabină. Înăuntru, este doar o gaură larg deschisă spre hău și o poliță cu o ștampilă. Hârtie igienică nu este. Mă așez deasupra hăului și sunt învăluit de fericire. Abia atunci, văd că undeva atârnă un creion legat cu ață, iar pe pereți se înșiră scrise o mulțime de cuvinte drăguțe și triviale la adresa guvernului, a primarului și a consilierului Liviu. Mă întind și eu spre creion  să scriu ceva despre Vasilica care nu mi-a dat hârtie și din cauza asta va trebui să stau acolo până mă usuc. Nu apuc să ajung la creion, că telefonul meu mobil de ultimul tip alunecă din buzunar și cade zgomotos în hăul rustic.
   Ies nervos. Vasilica mă întâmpină plină de zâmbet:
   - Am auzit bâldâbâcul produs de telefonul căzut, zice ea. Înăuntru mai sunt vreo sută. Uite așa ne descoperim noi dușmanii politici. Dar... nu vă faceți inimă rea, pentru că tot răul are și un bine: ați scăpat de interceptări care, de acum încolo, vor avea un miros total dezagreabil.



Cronică literară DUPĂ URECHE

POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creangă

    La prima vedere, pare a fi un basm de adormit copiii. Dar... nu-i chiar așa. Personaje fioroase ca ursul cel bestial și spânul cel urât nu le pot produce micuților decât insomnii. Chiar eroii pitorești precum Setilă, Flămânzilă, Gerilă, Păsărilă nu pot nicicum să te adoarmă.
   Așa că, eu cred că povestea este o alegorie pentru adulți care îmi confirmă o veche teorie a conspirației. Ion Creangă a primit, probabil, de la colegii lui junimiști, sarcina nobilă de a scrie un basm care va deveni în istorie o realitate.
   Personajul principal este fiul unui împărat care merge la curtea altui împărat ca să-i moștenească tronul. Nu întâmplător, împăratul acela se numește Verde. Pe drum, prințul este făcut slugă de Spânul cel rău, care-i dă numele de Harap-Alb. Ce ne spune acest nume? Că în secolul 19 a început să se pună și la noi problema înlăturării segregației rasiale. Un om negru alb este o soluție de compromis satisfăcătoare.
   Împăratul Verde și Spânul îl supun pe Harap-Alb la niște teste dure: să aducă sălățile din grădina ursului (un fel de brocoli din China ursului panda), să aducă pietrele prețioase din pădurea cerbului (să fie oare tezaurul României?) și să aducă fata zurlie a împăratului Roșu. Harap-Alb le rezolvă pe toate, îl elimină pe odiosul Spân și în final se însoară cu prințesa roșie. Regatul împăratului Verde devine Roșu și cei doi au trăit fericiți până la adânci bătrâneți. După care împărăția ajunge pe rând la Gheorghiu-Dej, la Ceaușescu și, cu voia dumneavoastră ultimul pe listă, la Ion Iliescu. Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povestea așa! Sper că nu m-am făcut de râs, căci vorba aia: Râzi tu, Harap-Alb, dar nici cu Liviu Dragnea nu mi-e rușine!
                                                          Mihai Frunză
                                            de pe un lăstar al lui Creangă





ROMÂNIA PITOREASCĂ


                                           

     * Pentru evitarea falimentului, autorităţile locale vor să transforme "Târgul de fete" de pe Muntele Găina în "Târgul de puicuţe" de pe Muntele Fetiţa.

     * Un grup de speologi olandezi care au explorat recent Peştera Muierii au ajuns la concluzia că este mai mult decât necesară conectarea acesteia la reţeaua de apă caldă.

     * La Suceava se va deschide un muzeu al pădurii care va prezenta ca principale exponate ultimii doi copaci existenţi în nordul Moldovei.

     * Mândria noastră turistică, în speţă castelul Bran, va fi puternic concurat de castelul Stan care se construieşte în Kazahstan.

     * Consiliul Naţional al Audiovizualului cere, ca din motive de decenţă, reportajele din Sulina şi Băicoi să fie programate numai după miezul nopţii.

     * Celebrul cântăreţ Elton John şi-ar dori un turneu mondial care să înceapă cu un pelerinaj în localităţile noastre Fundulea, Fundeni şi Fundu Moldovei.

     * Societatea Internaţională a donatorilor de sânge albastru îşi va deschide o filială şi în România care, în mod firesc, va purta numele de "Contele Dracula".

                                                           Mihai  FRUNZĂ




                                                   VIITOR  TURISTIC

                                                      În ţara cu manele
                                                      Scăpăm de griji, o droaie,
                                                      De vom avea tunele
                                                      Prin munţii de gunoaie.

                                                                      Mihai  FRUNZĂ  










Mitică Catargiu se întoarce


CUM  SĂ-ȚI FACI UN NUME
schiță umoristică de Mihai Frunză

   - Cum vă numiți? întreabă omul de la ghișeu
   - Mitică Catargiu, răspunse discret și sfios Mitică Catargiu.
   - Și ce doriți de la noi?
   - Doresc să-mi schimb numele. Cică este cacofonic. Mi-au spus-o colegii mei, sudorii autogeni de la Șantierul naval din Predeal. Se distrează copios pe seama asta și nu mai vreau.
   - Și ce nume nou preferați?
   - Costică.
   - Bine, dar și Costică este un nume cacofonic. Ca și Lică, Vasilică, Tăsică, Marinică.
   - Deci, nici Costică nu-i bun. Bine, atunci aleg Petrică.
   - Omule, nu înțelegi? Toate numele terminate în ică sunt cacofonice.
   - Am înțeles că doar nu-s chiar bou. Ca atare, mă voi numi Petrilă. Nu se mai termină în ică ca Petrică, ci în ilă ca Petrilă.
   -Petrilă nu-i nume de om, zise funcționarul. Este nume de oraș în Valea Jiului.
   - Nu-i adevărat, zise Mitică. Acela este Petroșani. Și nu-mi place. Petroșani Catargiu sună ca naiba!
   - De acord, domnule Mitică. Și de aceea vă propun numele de Mitu. Vine tot de la Mitică. Mitu Catargiu ar suna foarte bine.
   - O fi sunând, dar n-are prestanță. Mai bine ar suna Gogea Mitu Catargiu.
   - Domnule Mitică, Gogea Mitu era un uriaș. Dumneata ai un metru jumate. Sudorii autogeni vor râde și mai abitir.
   - Ai dreptate. M-am răzgândit și aleg numele Mitică.
   - Bine, dar Mitică este numele actual!
   - Acela este alt Mitică.  Mai vreau și un Mitică nou. Mă voi numi Mitică Mitică Catargiu.
   - Cetățene, dacă vrei să-ți dedublezi personalitatea, e o idee. În acest caz, numele cel nou ar trebui să fie Mitică Mitică Catargiu Catargiu. Ce părere ai?
   - E perfect. Și are avantajul că îmi voi sărbători onomastica de două ori.
   - Da, dar cu cacofonia cum rămâne?
   - Care cacofonie? Mitică Mitică sună foarte frumos și nu-i cacofonic. Ca și Catargiu Catargiu. Gata, puteți să faceți actele! Și, dacă nu te superi, cu cine am avut onoarea?
   - Cu Ion Ion, răspunse funcționarul. Dar, acum mi-ai dat și mie ideea aia grozavă și am să-mi schimb și eu numele. Mă voi numi Ion Ion Ion Ion.





Cronică literară după ureche

Un chilipir bibliofil

Robinson Crusoe de Daniel Defoe

    Apărut în 1719, cică ar fi primul roman scris în limba engleză. Este inspirat din aventura lui Alexander Selkirk, un marinar scoțian naufragiat pe o insulă exotică pustie. Asemeni lui, pățește și acest imaginar Robinson Crusoe din romanul lui Defoe.
   Pe insulă se bucură de o viață ca-n povești: cocotieri, palmieri, maimuțe, bananieri, papagali, păsări colibri, șerpi boa, din când în când pirați demenți, fructe de mare, marinari răsculați, rechini, scorpioni și alte vietăți drăguțe precum o căpriță de care se și îndrăgostește. În viața lui Robinson mai apare un personaj: un indigen puțintel canibal. Nu apucă să-l mănânce pe apetisantul Crusoe, pentru că acesta l-a convertit rapid și salutar la creștinism. Ca atare, aborigenul ținea post de carne și a fost botezat Vineri.
Nu ne este clar dacă Vineri a devenit catolic sau anglican, dar asta e mai puțin important.
   După 28 de ani, viața în Paradis se sfârșește. Robinson este pescuit de o corabie și dus acasă. La Londra îl aștepta o viață ca la Londra: nevastă, aglomerație, ceață, omnibuze, soacră, pâclă, taxe, ponei, burniță, impozite, negură, datorii la bancă, Shakespeare, hoți de buzunare, vagabonzi, căderea bursei, polo pe cai, detectivi particulari, omletă cu cârnați, biftec tartar. Vineri ținea post.
                                                                 Mihai Frunză
                                                            singur în bibliotecă



Capodopere văzute altfel

Admirație pentru Gioconda arătată în limba română

Gioconda de Leonardo da Vinci

   În materie de artă, fiecare om are un ideal măreț. Al meu s-a numit Gioconda. De mic copil, o visam și mi-o închipuiam ca pe un tablou gigantic și copleșitor. Într-un târziu, viața m-a adus și prin Paris. Firește, fuga la Luvru!
   Stau la coadă vreo trei ore, înconjurat de o masă compactă de turiști chinezi. Intrăm prin piramida de sticlă ce se potrivește cu muzeul ca nuca-n perete. La intrare, suntem controlați riguros. Chinezii se cam gâdilă și râd întruna. De mine se apropie o jandarmeriță superbă. Îmi surâde în stilul Giocondei și mă ia la pipăit. În dreptul buzunarului stâng de la pantaloni, simte ceva drept.
   - Ce este aici? întreabă ea cu ochii mari și ușor migdalați.
   - Un briceag, zic sfios. Nu mă despart de el niciunde. Cu el deschid conservele de ton chinezesc.
   - Îl lăsați aici și-l recuperați la ieșire! Este o armă albă.
   Îl las, deși briceagul meu nu este alb, ci roșu. Intru în muzeu. Luvrul este un labirint imens. Eu vreau s-o văd doar pe Gioconda. Trec pe lângă Venus din Milo și o ignor cu mândrie. În trecere, aud o voce care vorbește într-o franceză cu un pronunțat accent manciurian:
   - Ce neatenți! I-au rupt mâinile în timpul transportului!
   Între timp, eu mă rătăcisem. Peste tot, sunt înconjurat de tablouri mari cât peretele sau de tapiserii flamande mai mari decât peretele. Chinezii mișună peste tot. Îi cer unuia o busolă. Zice că n-are, dar vrea să-mi vândă o forfecuță de tăiat unghii scăpată de rigurosul control. O iau cu doi euro. Chilipir, nu alta.
   În sfârșit, spre seară, ajung în sala Giocondei. Inima îmi bate ca nebuna, deși se făcuse cât un purice. Mă uit peste tot, dar Gioconda nicăieri. Întreb un ghid:
   - Unde este frumoasa Mona Lisa?
   - Acolo! îmi arată el spre marea galbenă care se holbează de la o distanță apreciabilă la tabloul deocamdată invizibil. Dau la o parte cam violent vreo 30-40 de asiatici și ajung în față. Tabloul tot nu se vede. În cele din urmă, îl zăresc camuflat într-o chestie din sticlă. Este atât de mic, încât celebrul zâmbet nici nu se distinge. Sunt dezolat și-mi vine să plâng.
   Chinezii mă împing nerăbdători și mă elimină din fața visului artistic al vieții mele. Ghidul mă întreabă:
   - Ați văzut-o?
   - Nu, zic eu printre lacrimi.
   - Nu-i nimic. Luați acest poster. Cu 20 de euro puteți s-o vedeți zâmbind oriunde și oricând.
    Iau posterul și plec. La ieșire, îmi cer înapoi briceagul. Fata cea superbă îmi zice:
   - Nu mai avem bricege, dar vă ofer cu plăcere această merveioză halebardă.
                                                           Mihai Frunză
                                                     giocondofil odendron



Marele zid chinezesc

Rețetă chinezească pentru slăbit: pui Shanghai de nucă de cocos

schiță umoristică de Mihai Frunză

    Este ora prânzului. Hanibal se așază la masă plin de pofte. Pompilia gătește minunat, iar tubul său digestiv o așteaptă cu nesaț. În sfârșit, apare cu un platou pe care se lăfăie o grămăjoară fleșcăită.
   - Ce-i spârcâiala asta, zeița mea culinară? întreabă Hanibal vădit nedumerit.
   - Este orez li-peng cu sos de goji, tofu și fufu, zice ea plină de mândrie.
   - Dar cu ce am greșit? Dacă ți-am greșit cu ceva, puteai să-mi oferi un sos de kung-fu. Tofu și fufu îmi displac.
   - Ai greșit, că ești gras ca un porcușor, suinul meu drag. Am citit undeva că regimul alimentar chinezesc este cel mai sănătos. Așa că trebuie să mai slăbești și asta n-o poți face cu sarmale și cârnați.
   - Te pomenești că o să-mi dai șarpe, șerpoaica mea constrictoare!
   - Asta o să-mi dai tu diseară în pat, carnivorule!
   - Sună ispititor, zice Hanibal. Dar ca să fac față, am nevoie de proteine, nu de fufu. Te rog să mă servești cu o ceafă de porc la grătar.
   - O să-ți vezi tu ceafa doar la Crăciun, inconștientule! Acum ți-am pregătit proteine sănătoase. Ia privește!
   - Ce-i porcăria asta cu aspect oribil? zice Hanibal privind exoftalmic și oripilat farfuria aproape goală.
   - Nu-i porcărie. Este pangasius cu sos de soia. Se numește sos Shanghai.
   - Nu vreau pangasius! Cică este un pește hrănit cu bălegar uman.
   - Nici vorbă, puișor! Este hrănit cu bălegar de iac tibetan. Ziarișii ăștia porcoși sunt în stare să denigreze iremediabil regimul chinezesc.
   - Și bine fac, se rățoiește Hanibal. Este un regim comunist odios!
   În cameră, își face apariția pisicuța Fifi. Miorlăie înfometată. Pompilia sare imediat de pe scaun și-i pune în farfuria ei specială niște bucățele cu aspect rumenit și miros apetisant.
   - Ce i-ai dat? întreabă Hanibal contrariat.
   - Cotlet de porc Mangalița în sos de vin Cabernet Sauvignon 2011.
   - Aha! De ce nu-i dai și ei tofu și fufu?
   - I-am dat, dar nu vrea și pace. E carnivoră, iar șoareci nu mai avem. I-a mâncat pe toți, scroafa. S-a îngrășat la fel ca și tine.
    Hanibal s-a sculat de la masă flămând ca un veritabil somalez. Și la cină a mâncat tot mai nimic. Pompilia pregătise file de salată roșie Beijing cu sos Confucius. S-a culcat visând că urcă munți de jambon pe scărițe de purcel marele alb de Bazna. Somnul nu se lipea de el din cauza zgomotului cumplit produs de interminabilele lui mațe. Pe la miezul nopții, s-a dat jos din pat și a dispărut în noaptea bucătăriei...
   ... Pompilia sforăia abitir. Deodată, a fost trezită brutal de niște miorlăieli cumplite. A năvălit în bucătărie cu sufletul la gură. În fața ochilor, i-a apărut un tablou fioros: Hanibal ținea în mâna stângă pisica și în cea dreaptă un satâr uriaș.
   - Ce faci aici, câine nemernic? întreabă Pompilia cu glas gâtuit.
   - Ce să fac, aminoacida esențială a vieții mele? Pregătesc o mâncare chinezească pe bază de proteine din cotlete de porc Mangalița.










Ghid de cultură generală

Motto: Numai prin cultură vom supraviețui. (Miciurin)

                      
   PORUMB= Salvarea lui Cristofor Columb care, atunci când a pus-o de mămăligă pentru că n-a descoperit India, a putut să se laude cu un știulete ceva mai mare.
   CARTOF= Singura explicație pentru care locuitorii statului Colorado au nasul borcănat și gândaci de bucătărie.
   MENTĂ= Ceaiul pe care funcționarii publici îl încălzesc aprinzând focul prin frecare.
   PĂPUȘOI= O femeie bine crescută pe care, dacă totuși vrei s-o cucerești, trebuie s-o gratulezi cu același eficient Păpușă mică.
   CASTRAVETE= Una dintre paradoxalele fantezii feminine: îl visează  în taină ca să și-l pună pe față tăiat în felii.
    MĂRAR= În unele cazuri, este singura dovadă că tradiționala noastră cultură a fost pusă pe picioare.
   PERLE= Din cauza deficitului bugetar, cultura noastră n-are bani și pentru așa ceva.
   CÂNEPĂ= Iată pentru ce indienii umblă cu bustul gol: își fumează cămășile!
   ROȘII= Deși reprezintă majoritatea în parlament, le importăm din Turcia și din Olanda.
   CEREALE= Ce reale mi se par minciunile care ne asigură că se poate mânca o pâine și la noi în țară!
   SERĂ= Pentru că are un efect dăunător atmosferei, îi lăsăm pe bulgari să o folosească și să se încălzească global.
                                                                             Mihai Frunză
                                                              de pătrunjel importat din China