Poveste cu o femeie goală

   Stătea în faţa lui ca o statuie vie. Era cu desăvârşire goală. Mai întâi îşi scosese creierul pe care l-a aşezat cu grijă între rufele din dulap. Plămânii au fost aruncaţi neglijent pe un scaun, iar splina zăcea pe jos între furou şi sutien. Inima i-a dat-o lui ca s-o pună pe noptieră. Zise cu glas mieros:

   - Iubitule, voi pune ficatul în frigider. N-aş vrea să se strice. La fel şi pancreasul. Uite, îl aşez cu grijă aici, între ouă şi salamul de vară.

   S-au iubit ce s-au iubit, după care s-au certat. Ea zice cu foc:

   - Eşti un porc ordinar şi un măgar zgârcit ! Te părăsesc definitiv !

   S-a sculat precipitată şi a început să-şi caute lucrurile. Era grăbită şi plină de draci. Din acest motiv şi-a pus inima în cap şi creierul în burtă. Ficatul, splina, pancreasul şi plămânii au fost înghesuite în valiza dinainte pregătită, iar vezica biliară şi ovarele în micuţa poşetă din piele de crocodil african.

   - Adio ! a zis ea şi a plecat trântind uşa.

   El a coborât din pat uşurat.

   - Uf, ce bine că am scăpat de nebună !

   Era tot gol şi n-avea de gând să rămână aşa. A început să caute cu înfrigurare. După un sfert de oră zice înciudat:

   - Nenorocita mi-a luat totul. Nu-mi găsesc nici inima, nici creierul. Dacă mi-a luat şi muşchii fesieri, înseamnă că am rămas cu fundul gol !

CIBERNETICĂ

Calculând cu spor de treier

Vei găsi a vieţii cheie:

Că bărbatul e un creier

Programat de o femeie.

 În mod normal, o puicuţă apetisantă nu te ispiteşte cu inima şi pipota, ci cu pieptul şi pulpele.