Cățeluș cu părul creț - autor anonim
Este poezioara pe care, în
fragedă copilărie, o recitam sfios la venirea lui Moș Crăciun, pe atunci Moș
Gerilă. În literatura română, tema cățelușului e destul de frecventă. Să ne
amintim doar de simpaticul Bubico al lui Caragiale sau de Patrocle, drăgălașul
patruped din Dumbrava lui Sadoveanu.
La vremea respectivă, cățelușul cu
părul creț îmi displăcea total pentru că era un hoț ordinar care a furat rața
din coteț fără să fie pedepsit. Cum se poate așa ceva? Era needucativ și în
contradicție cu morala socialistă.
Cu totul alta a fost situația lui Zdreanță,
cățelușul cu părul creț al lui Tudor Arghezi. Acesta a furat un ou și a
fost aspru pedepsit. În caz contrar, îl puteam vedea a doua zi în gură cu un
bou. Rolul educativ al oului fierbinte a salvat boul de la un carnagiu oribil.
Apropo de bou, zilele trecute am
văzut la televizor un celebru hoț, greu al fotbalului, care a ieșit mai devreme
din pușcărie pentru că a scris un raft întreg de cărți. Toată lumea se întreabă
cum a reușit performanța, pentru simplul motiv că hoțomanul nu știe să scrie.
Răspunsul se cam subînțelege. Cărțile
au fost scrise de un cățeluș flămând, cu părul creț sau fără păr- n-are
importanță - care, în felul acesta, și-a asigurat o masă copioasă. Niște
paparazzi invizibili l-au surprins la un restaurant chinezesc, bineînțeles cu
rața-n gură.
Mihai Frunză
traducător de limbă pechineză
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu