Sclipiri de artificii

   Sclipiri  de  artificii este o carte ameţitoare. Alexandru Hanganu, dându-şi frâu liber incontestabilului său talent, face o mărinimoasă risipă de spirit pentru a produce exigentului cititor satisfacţiile mult aşteptate.

   Cartea este un hibrid experiment poezie-proză. Eu aş fi conceput două cărţi din acest material, dar dacă autorul a procedat aşa, înseamnă că aşa este bine. Spun asta nu din blândeţe, ci pentru că am realizat cu bun simţ că trecerea instantanee de la un gen la altul este apetisantă, iar simbioza este cât se poate de naturală.

   Epigramele sunt fără de cusur. Pentru Alexandru Hanganu, epigrama nu mai are mistere. În ultimii ani, am primit o sumedenie de cărţi de la diverşi autori din ţară şi mi-am dat seama ce greu este să scrii o carte de epigramă cel puţin corectă. Pentru Alexandru Hanganu epigrama este ceea ce trebuie să fie: un catren perfect din punct de vedere prozodic, cu versuri sprinţare care amorsează o poantă sclipitoare, uneori explozivă şi în acelaşi timp originală. Din punct de vedere tematic, epigrama lui Alex Hanganu nu iartă pe nimeni, dar precăderea autorului spre guvernanţi ne unge pe suflet.

   Panseurile lui Alexandru Hanganu sunt nişte mici bijuterii. În câteva vorbe, folosind procedee stilistice adecvate, jocuri de cuvinte surprinzătoare, uneori chiar bulversante, autorul ne duce cu gândul la titlul cărţii.

   Alexandru Hanganu mi-a fost şi îmi este principalul colaborator la partea literară a revistei Integrame cu umor  în care, de altfel, a publicat majoritatea textelor acestei cărţi. Cu ochi limpede, i-am putut aprecia conjugarea verbului "a scrie". A început, în mod firesc, cu imperfectul, a continuat cu perfectul simplu, pentru a ajunge astăzi la perfectul compus. Mai mult ca perfectul bate la uşă.

  Pentru convingere vă ofer două epigrame din această minunată carte:

MOŞ NICOLAE
Băiatului ce-n cap şi-o ia 

I-ar pune-n ghete o nuia,

Iar unei zvăpăiate fete

I-ar pune-o moşul între ghete! 

AMINTIRI DE FAMILIE

Chiar venind cu bunătăţi

Moş Crăciun nu-mi prea plăcea,

Că, exact ca soacră-mea,

Avea barbă şi mustăţi!