Manole are nuci. (Ana)Citatul zilei

La Steaua mi-a plăcut cel mai mult. (Pițurcă despre Eminescu)


Cronică literară după ureche

În România, jocul de-a vacanța este mai ieftin în Grecia



Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian

   Jocul de-a vacanța este o comedie romantică scrisă de brăileanul Mihail Sebastian... hăt, hăt în 1936! Este vorba despre trei bărbați (Jeff, Ștefan Valeriu și Bogoiu) care, în cursul unui concediu estival torid, iubesc aceeași femeie (Corina). Faptul că o iubesc toți trei în același timp mă duce cu gândul la o iubire în grup petrecută acum un an și ceva în județul Vaslui. 
   Întâmplarea din jocul erotic vasluian era, însă, de un comic mult mai debordant decât cel din Jocul de-a vacanța. Județul Vaslui este cel mai comic județ din România. Aici, toate babele sunt bețive și doresc să fie iubite. Dacă nu se întâmplă asta, se petrec comedii romantice pe care putem să le considerăm capodopere. 
   În aceea despre care vă vorbeam, un grup de trei babe nesățioase au iubit în grup un tânăr profesor de filozofie. Tânărul le-a dat în judecată pentru viol și babele au fost condamnate la un an de muncă în folosul comunității. În acest scop, au scris zilnic articole satirice într-o revistă locală. Nu este întâmplător că geniul revistei românești, marele Constantin Tănase, este născut la Vaslui.
   Dacă ne luăm după mărimea nasului lui Tănase, putem deduce că, și pe vremea lui, babele erau la fel de dornice de iubire. Nasul lui Tănase a rămas proverbial, ca și cel al lui Cyrano de Bergerac. Bergerac este o localitate franceză care începe cu litera B, la fel ca Brăila lui Sebastian. Din păcate, Brăila n-a avut niciun năsos de talia lui Tănase sau Cyrano, dar l-a avut pe Terente. 
   Terente, contrar tuturor teoriilor și legendelor, avea un nas normal spre mic. El a fost eroul altui gen de comedii romantice și, în ciuda insinuărilor răuvoitoare ale unor critici exaltați, nu a fost cel care l-a inspirat pe Mihail Sebastian când acesta a scris Jocul de-a vacanța. Și nici măcar când a scris cu foc năbădăioasa povestire intitulată Cum am devenit huligan !
                                                          Mihai Frunză
                                         - exeget al operei lui Terențiu -



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu